Grea alegere intre Messi si Ronaldo. Sunt doi jucatori cu atat de multe calitati incat de cele mai multe ori refuz sa-i mai compar si ma multumesc sa-i vad la lucru.
Mie imi place Ronaldo. Multi spun ca e un increzut in afara terenului si cred ca asa este. Mai cred insa ca portughezul si-a castigat dreptul de a fi increzut. E unul dintre cei mai talentati fotbalisti (din punctul meu de vedere) din toate timpurile.
Nu cred in povestea cu sportivul de performanta care trebuie sa fie si modest. Si aici il dau mereu exemplu pe Floyd Mayweather, boxerul cu atat de multa incredere in fortele proprii incat te face sa il urasti. Atat de bun e. Cam asa stau lucrurile si cu jucatorul lui Real Madrid.
Ce are Messi si nu are Ronaldo? Un singur lucru. De fapt, cel care a facut diferenta atunci cand s-a pus problema castigatorului Balonului de aur. Argentinianul are avantajul de a fi un jucator al echipei. Messi, pe teren, nu-si apartine. Ci echipei din care face parte. Asta in timp ce Ronaldo joaca de parca nu doar echipa ci toata lumea ar fi a lui.
Si tocmai pentru ca fotbalul nu e box, Ronaldo ar trebui sa inteleaga faptul ca face parte dintr-un grup. Si ca nu orice succes personal duce la o victorie. Messi s-a adaptat mai bine acestei situatii si asta il face mai bun decat rivalul din Madrid.
